• Are rol benefic asupra tractului intestinal. Mai multe studii au evidențiat faptul că enzimele din ghimbir facilitează eliminarea gazelor. Ghimbirul are, de asemenea, un efect benefic asupra tripsinei și a lipazei pancreatice, enzime care sunt importante în digestie. În plus, ghimbirul stimulează peristaltismul intestinal, prevenind constipația;
  • Antiemetic. Anumite studii au arătat că ghimbirul poate ameliora grețurile matinale și poate reduce senzația de greață cauzată de tratamentul oncologic;
  • Întărește organismul în fața răcelii și a gripei. Ghimbirul se folosește cu succes la debutul bolii, pentru ameliorarea simptomelor, însă este indicat și în convalescență;
  • Ameliorează durerea din timpul menstruației, conform mai multor studii.
  • Reduce inflamația, putând fi administrat ca adjuvant în tratarea durerilor din osteoartrită;
  • Susține sănătatea sistemului cardiovascular.

Preparatele cu ghimbir sunt eficiente în combaterea grețurilor și vărsăturilor din diferite cauze. Poate fi utilizat pentru stimularea poftei de mâncare, în dispepsii, pentru combaterea meteorismului. În doze mici, se poate administra ca antiemetic femeilor aflate în primul trimestru de sarcină.

Ce este și unde regăsim ghimbirul?

Ghimbirul (Zingiber officinale) este o plantă ierboasă ce provine din Asia, renumită încă din epoca colonială, fiind una dintre mirodeniile reprezentative importate în Europa. Tulpina este neramificată și crește până la 1 metru înălțime, iar rădăcinile sunt noduroase, ramificate, de culoare albicioasă la interior și cu țesătură fibroasă. Rădăcina are un gust caracteristic, aromat, iute. Importanța terapeutică o au rădăcinile, care se utilizează proaspete sau uscate.

Rădăcinile conțin uleiuri volatile reprezentate prin zinghiberină, zingiberol, felandren, borneol, cineol, fenol, amidon, mucilagii și rășini.

Ghimbirul este o sursă importantă de antioxidanți. Rădăcina proaspătă de ghimbir conține: vitaminele B2, B3 și B6, fier, potasiu, vitamina C, magneziu, fosfor, zinc.

Preparate farmaceutice: ghimbirul se poate administra sub formă de acadele, ceai, decoct, capsule, comprimate de supt sau pudră. Pentru uz extern se aplică sub formă de cataplasme sau frecții.

Care sunt reacțiile adverse cauzate de ghimbir?

Nu este indicat a se administra în ulcerul gastric și duodenal. Dozele mari pot duce la deprimarea sistemului nervos central sau la apariția de tulburări de ritm ale inimii.

Ghimbirul poate interacționa cu medicamentele care scad timpul de coagulare a sângelui. Ghimbirul poate încetini timpul de coagulare iar atunci când se administrează concomitent cu un medicament anticoagulant/antiagregant plachetar, cresc șansele să apară sângerări și vânătăi. În concluzie, ghimbirul se asociază cu prudență cu următoarele medicamente: clopidogrel, diclofenac, ibuprofen, enoxaparina, dalteparina, heparina.

Se recomandă prudență la administrarea ghimbirului cu medicamente antidiabetice (glimepiride, insulină, pioglitazonă, rosiglitazonă), existând riscul apariției hipoglicemiei.

Medicamentele blocante ale canalului de calciu interacționează cu ghimbirul, administrate împreună pot duce la hipotensiune arterială și aritmii. 

Apreciaza articolul ()

Comentarii

0 comentarii

Adaugare comentariu

Nu exista niciun comentariu