Descopera care sunt vitaminele si mineralele esentiale pentru o sanatate de fier, dar si care este rolul fiecareia in organism. Ghidul tau complet de la A la Z!
Are rol marcant în formarea pigmenților fotosensibili în retină, ameliorează vederea crepusculară, carența manifestându-se prin tulburări de adaptare la întuneric; Menține integritatea celulelor epiteliale, contribuind la reglarea troficității mucoaselor și tegumentelor; Stimulează creșterea de noi celule; Crește rezistența organismului la infecții, fiind implicate în procesele imune și în apărarea antimicrobiană, stimulând formarea de anticorpi; Este necesară pentru creșterea țesuturilor moi și a oaselor; Intervine în metabolismul steroizilor și sinteza colesterolului; Influențează funcția tiroidei și glandelor sexuale.
Ca adjuvant în stările depresive;Tratarea diareei și a dizenteriei;În tratamente cosmetice, pentru efectul astringent asupra pielii;Ajută la reducerea stărilor de oboseală și extenuare;Cresc rezistența organismului la efort fizic.
Vitamina B1 se indică pentru prevenirea și tratarea carențelor. Hipovitaminoza poate duce la sindromul Wernicke-Korsakoff sau boala Beri-Beri.
Se mai poate administra în: nevrite, nevralgii, în reumatism, boli cardiace, diabet zaharat.
Administrarea tiaminei prezintă risc scăzut de reacții adverse și supradozare, excesul eliminându-se renal. Reacțiile adverse nespecifice, care pot apărea independent de doză, sunt: greață, anxietate, transpirație.
Riboflavina joacă un rol determinant în acțiunea anumitor enzime implicate în procesul de respirație și de producere a energiei în celule. Prin intervenția în metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor, vitamina B2 participă la transformarea alimentelor în energie. Prin participarea la sinteza ADN, este indispensabilă pentru procesele de creștere și dezvoltare.
Vitamina B3 are acțiune benefică în cazul următoarelor afecțiuni:
Boli cardiovasculare. Acidul nicotinic, luat în doze mari, mai multe luni sau chiar ani este un tratament eficient pentru dislipidemii. Studii demarate încă de la începutul anilor 1950 au demonstrat că acesta poate crește HDLcolesterolul (denumit și „colesterol bun”) cu 10-30% și pot reduce LDL colesterolul (colesterolul „rău”), trigliceridele și lipoproteinele;Tulburări nervoase: dureri de cap, insomnie, depresie, tulburări de memorie sau chiar demență;Tulburări de circulație periferică și cerebrală;Osteoartrita: mai multe studii au demonstrat că vitamina B3 poate ameliora simptomele artritei.
Termenul de vitamina A definește o clasă de compuși cunoscută și sub denumirea de retinoli, vitamine antixeroftalmice sau vitamine lipofile de creștere. Vitaminele A sunt vitamine liposolubile, cu efect antiinfecțios și cu rol în apărarea epiteliilor.
În alimente, vitaminele A se găsesc atât ca atare, cât și sub formă de provitamine. În cea mai mare parte, provitaminele A se găsesc în produse vegetale în timp ce vitaminele A se găsesc în regnul animal.
Alte beneficii ale administrării vitaminei B5:
În afecțiuni ale căilor respiratorii superioare cu inflamarea mucoaselor (bronșite); În nevrite periferice, crampe musculare ale membrelor inferioare, degerături; A fost introdus și în compoziția unor produse de îngrijire a părului.
Datorită importanței acidului folic ca factor de prevenire a unor maladii congenitale precum și a rolului său biochimic complex, numeroase țări au impus suplimentarea cu 0,86-2,8 mg acid folic/kg a alimentelor pe bază de cereale.
Acidul folic participă la reglarea multor procese metabolice, are un rol important în sinteza hemoglobinei, în procesul de diviziune celulară.
Este recomandat în cazul unui aport scăzut, cauzat de o alimentație dezechilibrată și a unei absorbții necorespunzătoare, factori care cauzează carență. Carența este întâlnită predominant la alcoolici și la persoanele care suferă de ciroză alcoolică, la femeile însărcinate, la prematuri, nou-născuți, la persoanele cu hipertiroidie.
De asemenea, se mai recomandă în: anemia megaloblastică, anemie caracterizată prin colorație palid-gălbuie a tegumentelor, anorexie, angina pectorală, insuficiență cardiacă, tulburări psihice. Carența mai poate fi cauzată și de unele medicamente folosite pentru tratarea cancerului, epilepsiei sau poliartritei reumatoide. Alte boli care pot determina carența sunt: boala Crohn, boala celiacă sau afecțiunile renale.
Suplimentarea cu vitamina B12 este indicată în apariția următoarelor simptome:
Oboseală, anorexie, slăbire, grețuri; Afectare neuronală: tulburări de memorie, depresie, tulburări de mers, polineuropatie, demență; Afectarea pielii și mucoaselor: inflamația limbii (glosită), pigmentarea anormală a pielii, căderea părului; Alte simptome care pot indica deficitul de vitamina B12 sunt: oboseala, scăderea capacității de muncă și de concentrare, iritabilitate; Vitamina B12 este implicată în normalizarea nivelurilor de melatonină, deficitul cauzând tulburări de somn și tulburări afective sezoniere; Suplimentarea cu Vitamina B12 este necesară și în bolile care afectează intestinul subțire (colita, boala celiacă), în dieta strict vegană sau vegetariană, în alcoolism, dar și când se utilizează pe termen lung medicamente antiacide.
Printre principalele roluri și beneficii ale administrării vitaminei B6 se regăsesc:
Rol esențial în metabolizarea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților, fiind un cofactor enzimatic; Poate reduce simptomele depresiei și crește buna dispoziție, prin rolul esențial pe care îl are în formarea histaminei, serotoninei și a dopaminei. De asemenea, are și un efect ușor sedativ datorită participării la formarea acidului gama-aminobutiric; Participă la sinteza acizilor nucleici și a unor proteine cu rol fundamental în organism: hemoglobină, insulină, colagen; Îmbunătățește funcțiile creierului și previne instalarea maladiei Alzheimer, prin scăderea nivelului de homocisteină; Poate preveni și trata apariția anemiei, datorită implicării în biosinteza hemului; La doze mari, are acțiune ușor anticoagulantă; Oferă rezultate remarcabile în tratarea sindromului premenstrual, îmbunătățind răspunsul emoțional și stările de iritabilitate; În sarcină, are efect benefic în tratarea stării de greață și vomă; Poate scădea riscul apariției bolilor cardiace, având, de asemenea, și acțiune antiagregantă plachetară; Poate preveni apariția cancerului, prin implicarea pe care o are în dezvoltarea celulelor tumorale; Previne apariția afecțiunilor la nivelul ochiului, cum ar fi pierderea acuității vizuale sau degenerarea maculară; Reduce simptomele asociate artritei reumatoide.
Denumită și vitamina B7 sau biotină, este o vitamină hidrosolubilă, din grupul vitaminelor B.
Biotina este necesară tuturor organismelor vii, dar este sintetizată numai de microorganisme și de unele plante. De asemenea, este sintetizată și de flora intestinală. Se găsește în cantități mari în produse vegetale (ridichi, cereale, ciuperci, mazăre, linte), dar și animale (ou, ficat, brânzeturi).
Bifidobacterium lactis este una dintre cele mai importante și benefice bacterii din organismul uman.
Rolul lor este de a digera fibrele dietetice, ajută la prevenirea infecțiilor și stimulează producerea și absorbția anumitor vitamine și alte substanțe chimice importante. Bifidobacteriile sunt prezente în intestinul gros în proporție de 10% din totalul microbiotei.
Bifidobacterium lactis este o bacterie probiotică multifuncțională. Potrivit mai multor studii, aceasta îmbunătățește funcțiile sistemului imunitar, digestia, contribuie la descompunerea alimentelor ingerate și ajută la absorbția substanțelor nutritive.
De asemenea, bifidobacterium lactis are o funcție importantă în reglarea sistemului imunitar și reduce frecvența și severitatea afecțiunilor respiratorii.
Bifidobacterium lactis este responsabilă pentru confortul și buna funcționare a sistemului digestiv. Este eficientă când este administrată în tratamentul constipației, îmbunătățind peristaltismul intestinal, dar și al diareei asociate antibioterapiei sau rotavirusului.
Vitamina C este recunoscută pentru efectele sale benefice asupra sistemului imunitar, însă are numeroase roluri pentru organismul nostru, precum:
Vitamina C are un rol important în sinteza colagenului, componentă a oaselor, cartilajelor, pielii, dinților. Are efect antioxidant, regenerează vitamina E antioxidant în membrane; Favorizează absorbția digestivă a fierului; Favorizează depunerea calciului în oase; Scade permeabilitatea și crește rezistența capilară, inhibă agregarea plachetară; Are acțiune antialergică; Favorizează vindecarea rănilor; Are rol semnificativ în procesele de apărare imună.
Preparatele ce conțin extract de cimbru se utilizează în:
Infecțiile respiratorii acute (bronșite, laringite, traheite, tuse convulsivă, gripă); Tratamentul parazitozelor intestinale cu oxiuri, anquilostoma; Afecțiuni hepato-biliare; Tratarea unor afecțiuni ale pielii, precum acneea sau dermatitele; Gingivite; Flatulență; Crampe menstruale și sindromul premenstrual; Infecții ale tractului urinar. Administrarea lui în anumite direcții terapeutice se bazează pe acțiunea sa antiseptică, antitusivă, diuretică, coleretică, colagogă, antihelmintică.
Are un rol important în metabolismul nervos central, îndeplinind funcția de precursor al acetilcolinei, considerat principalul mediator chimic al influxului nervos; Intră în compoziția membranelor biologice și a lipoproteinelor, această implicare în structura proteinelor împiedică acumularea colesterolului și acizilor grași la nivel hepatic; Produsele ce au în componența lor săruri ale colinei, sau lecitină (în a cărei componență intră colina), sunt indicate în perioadele de convalescență și pentru creșterea randamentului intelectual, dar și în cazul persoanelor care nu au o capacitate de concentrare sau memorare crescute; Lecitina se mai poate folosi în combinații, cu vitamina C și D pentru a favoriza formarea oaselor și dinților sau se poate asocia cu vitamina B1, B6 sau B12 pentru tratarea polineuropatiilor diabetice. Se recomandă ca adjuvant la nou-născuții de detresă respiratorie, datorită capacității colinei de a ușura schimbul de gaze la nivel alveolar; Colina este folosită pentru profilaxia și terapia încărcării grase a ficatului, în stadiile incipiente ale cirozei sau la alcoolici; Colina mai poate fi utilizată în tratarea unor distonii vegetative și afecțiuni ale sistemului nervos central, cât și în boala Alzheimer, îmbunătățind capacitatea cognitivă la pacienții ce au deficit de acetilcolină.
Vitamina D este implicată în asigurarea unui metabolism normal al calciului, iar în paralel reglează și metabolismul fosfaților. Aceasta intervine și în alte procese biologice precum:
Maturarea și diferențierea celulelor; Răspunsul imun al organismului; Deficiența de vitamina D la copii duce la apariția rahitismului (oprirea creșterii în greutate, dezvoltarea întârziată a dentiției, deformarea oaselor) iar la adulți poate determina apariția osteomalaciei (scăderea conținutului de minerale din oase) și osteoporoza (reducerea masei osoase); Reduce riscul apariției sclerozei multiple, potrivit mai multor studii; Are rol imunostimulator, crescând rezistența organismului în fața răcelilor; De asemenea, reglează dispoziția, având rol benefic în stările depresive; Are rol adjuvant în pierderea greutății, ceea ce previne apariția bolilor cardiovasculare.
Vitamina D3 are multiple roluri în organism, cum ar fi:
Contribuie la sănătatea oaselor și a dinților. Numeroase studii au demonstrat că Vitamina D3 are un rol esențial în buna funcționare a oaselor și a musculaturii. În cazul deficienței, oasele devin fragile, ceea ce poate duce la apariția osteoporozei sau poate cauza fracturi; Susține sistemul imunitar, buna funcționare a sistemului nervos și a creierului; Reglează nivelul insulinei, având un rol semnificativ în prevenirea apariției diabetului; Susține buna funcționare a aparatului pulmonar și a sistemului cardiovascular.
Unul dintre cele mai importante efecte ale vitaminei E este cel antioxidant, protejând de oxidare vitamina A, carotenoidele, anumite enzime; Vitamina E este implicată în metabolismul acizilor nucleici, seleniului și în activitatea glandelor sexuale; Este recomandată pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare: a aterosclerozei, al accidentelor vasculare și pentru scăderea riscului de afecțiuni coronariene; Are acțiune antiagregantă plachetară; Având rol în integritatea morfostructurală a musculaturii, se poate administra ca tratament adjuvant în ataxie. Ataxia este o afecțiune în care pacienții își pierd controlul muscular, ceea ce poate duce la dificultate în coordonarea mișcărilor; Asocierea vitaminei E în tratamentul maladiei Alzheimer poate încetini procesul de pierdere a memoriei; Administrate copiilor ce suferă de betatalasemie, afecțiune ce reduce nivelul de hemoglobină din organism, poate aduce beneficii; Este eficientă și în cazul administrării acesteia în perioada ciclului menstrual, pentru ameliorarea durerii și în alte afecțiuni ginecologice, cum sunt cazurile de infertilitate; Se poate indica persoanelor predispuse la reacții alergice; Anumite studii au indicat că administrarea de tocoferol poate reduce riscul apariției cancerului de vezică urinară; Se poate aplica la nivelul pielii în cazul arsurilor.
Principiile active din plantă stimulează funcția de apărare imunologică a organismului și regenerarea țesuturilor.
Extractul de Echinaceea are acțiune antivirală, ce se manifestă în același sens cu al interferonului, dar are avantajul că e termostabil. Efectele au fost evidențiate atât față de virusul gripal, cât și de cel herpetic; Substanțele active au rol important în oprirea extinderii procesului infecțios și inflamator; Prin stimularea procesului de fagocitoză, echinaceea crește capacitatea organismului de a se apăra de invazia microbiană în țesuturi; Mai multe studii au indicat o activitate antitumorală, însă concluziile nu sunt definitive, fiind necesare mai multe cercetări.
Are rol benefic asupra tractului intestinal. Mai multe studii au evidențiat faptul că enzimele din ghimbir facilitează eliminarea gazelor. Ghimbirul are, de asemenea, un efect benefic asupra tripsinei și a lipazei pancreatice, enzime care sunt importante în digestie. În plus, ghimbirul stimulează peristaltismul intestinal, prevenind constipația; Antiemetic. Anumite studii au arătat că ghimbirul poate ameliora grețurile matinale și poate reduce senzația de greață cauzată de tratamentul oncologic; Întărește organismul în fața răcelii și a gripei. Ghimbirul se folosește cu succes la debutul bolii, pentru ameliorarea simptomelor, însă este indicat și în convalescență; Ameliorează durerea din timpul menstruației, conform mai multor studii. Reduce inflamația, putând fi administrat ca adjuvant în tratarea durerilor din osteoartrită; Susține sănătatea sistemului cardiovascular. Preparatele cu ghimbir sunt eficiente în combaterea grețurilor și vărsăturilor din diferite cauze. Poate fi utilizat pentru stimularea poftei de mâncare, în dispepsii, pentru combaterea meteorismului. În doze mici, se poate administra ca antiemetic femeilor aflate în primul trimestru de sarcină.
Mio-inozitolul intră în compoziția unor compuși lipidici care intervin în contracția mitocondrială și sunt implicate în transportul ionilor de calciu. De asemenea, acidul fitic reprezintă principala formă de depozitare a fosforului în țesuturile vegetale; Mio-inozitolul joacă un rol important în buna funcționare a sistemului nervos central, având efecte antidepresive și anxiolitice,mecanism ce nu este complet elucidat. S-au obținut rezultate bune în urma administrării acestuia ca adjuvant în tratarea atacurilor de panică și în tratamentul tulburării obsesiv-compulsive; Studii recente au indicat faptul că inozitolul are efecte benefice în tratamentul acut și cronic pentru pacienții cu diabet zaharat, prin stimularea producerii de insulină; Mezoinozitolul împiedică acumularea de grăsimi la nivelul ficatului și contribuie la menținerea echilibrului metabolismului lipidic, alături de colina; Ca adjuvant în sindromul ovarului polichistic, prin creșterea sensibilității organismului la insulină, în această afecțiune rezistența la insulină fiind crescută.
Carența de iod poate determina o dereglare a glandei tiroide, aceasta mărindu-se în volum, într-un efort de a compensa insuficiența producerii de hormoni. Glanda tiroidă produce hormonii tiroidieni.
Carența se mai poate manifesta prin căderea părului, uscarea pielii, oboseală, constipație, frisoane și episoade depresive.
Fiind o bacterie benefică pentru organism, Lactobacillus plantarum favorizează procesul de descompunere a alimentelor și de absorbție a substanțelor nutritive.
Lactobacillus plantarum este benefic pentru ameliorarea unor simptome date de colonul iritabil, reducând considerabil durerile abdominale și senzația de balonare, potrivit unor studii. Cu toate acestea, nu sunt dovezi suficiente care să susțină această acțiune, fiind necesare mai multe cercetări; Lactobacillus plantarum este administrat persoanelor care sunt sub tratament cu antibiotic, pentru a păstra echilibrul florei intestinale și a evita apariția diareei; De asemenea, administrarea de Lactobacillus plantarum este benefică în tratamentul dermatitei atopice la copii, aceasta fiind cea mai întâlnită eczemă; Are efect benefic administrat în cazul bebelușilor cu colici; Este eficient când este administrat femeilor însărcinate în al doilea trimestru de sarcină, prevenind apariția diabetului gestațional; Administrat pe o perioadă de 4 – 8 săptămâni poate regla tranzitul intestinal, durerea de stomac, disconfortul abdominal, senzația de balonare și golirea incompletă a intestinului; Administrat persoanelor predispuse la alergii și reacții alergice, poate reduce exacerbarea reacțiilor, cum ar fi astmul, rinoreea sau eczema.
Preparatele ce conțin extract de mentă sunt utilizate pentru acțiunea lor antiemetică, datorită proprietății de a produce ușoară anestezie a mucoasei gastrice.
Compușii flavonoizi prezenți în frunzele de mentă stimulează secreția și eliminarea bilei.
Are proprietăți antifermentative, dezinfectante și spasmolitice datorită taninurilor.
Prezintă acțiune antispastică pe musculatura netedă a tubului digestiv, antiulceroasă, stomahică, coleretic – colagogă.
Aplicat local, mentolul are efect antiseptic, analgezic și decongestionant al căilor respiratorii.
Extractul din frunzele de mentă este util în:
Sindromul diareic, afecțiuni ale vezicii biliare, pentru combaterea grețurilor sau a colicilor, inclusiv în cazul colonului iritabil; În afecțiunile inflamatorii ale sinusurilor și căilor respiratorii datorită efectului antiseptic, analgezic și decongestionant; Împrospătarea respirației, fiind utilizat ca aromatizant în pasta de dinți, apă de gură sau gumă de mestecat; Reducerea oboselii în timpul zilei și pentru creșterea nivelului de energie. Migrene și dureri de cap, datorită acțiunii vasodilatatoare și antiinflamatoare.
Conform mai multor studii, propolisul ajută la vindecarea rănilor, fiind util în special în cazul persoanelor care suferă de diabet, deoarece procesul de vindecare se realizează mai greu.
De asemenea, este utilizat și în produsele pentru igiena orală, deoarece previne formarea fosfatului de calciu, care este principalul component al plăcii bacteriene.
În scop terapeutic este utilizat pentru următoarele acțiuni:
antibacteriană; antifungică; antivirală; antiparazitară; antiinflamatoare; antioxidantă.
Este utilizat pentru efectul antioxidant, astfel protejând organele vitale de radicalii liberi din țesuturi; Are efect antiinflamator, fiind utilizat pentru inflamațiile cauzate de sistemul limfatic. De asemenea, este administrat în osteoartrită, îmbunătățind mobilitatea genunchilor; Are rol benefic în prevenirea hemoragiilor; Menține permeabilitatea vaselor capilare; Favorizează acțiunea vitaminei C.
Una dintre principalele acțiuni este aceea de a diminua transpirația (efect antisudorific pronunțat); Atenuează procesele fermentative din intestin și favorizează eliminarea gazelor; Are un ușor efect hipoglicemiant și, de asemenea, scade și colesterolul; Are efect protector, conform mai multor studii, împotriva afecțiunilor neurologice, cum ar fi maladia Alzheimer.
Cea mai cunoscută funcție biologică a seleniului este cea antioxidantă, seleniul fiind un component activat al enzimei glutation peroxidaza, care protejează distrugerea celulelor de către excesul de radicali liberi. Acțiune antioxidantă s-a dovedit a fi benefică și în afecțiunile cardiace, în maladia Alzheimer și în prevenirea îmbătrânirii premature a celulelor; Ajută la funcționarea normală a glandei tiroide. Seleniul se găsește în glanda tiroidă în cantitate mai mare decât în restul organismului, având un rol esențial în producerea de hormoni. Menținând sănătatea tiroidei, seleniul ajută la reglarea metabolismului și controlează dezvoltarea și creșterea normală a organismului. Deficiența de seleniu a dus la un anumit tip de hipotiroidie, denumit tiroida Hashimoto, în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă; Susține funcționarea normală a sistemului imunitar prin rolul antioxidant, reducând inflamația și stimulând răspunsul imun al organismului. De asemenea, crește rezistența organismului în caz de răceli, tuberculoză sau hepatita C; Ameliorează simptomele astmului, datorită proprietăților antiinflamatorii și faptului că reduce stresul oxidativ; Se administrează cu succes în afecțiuni ale tenului (acnee, dermatită seboreică), îmbunătățind structura pielii.
Socul are numeroase efecte benefice asupra organismul, fiind recomandat în următoarele situații:
Afecțiuni ale aparatului respirator: rinofaringita, laringita, traheita, bronșita, astm bronșic; Este eficient în tratamentul stării de răceală și de gripă, în ameliorarea simptomelor, în grăbirea timpului de vindecare, dar se poate administra si profilactic; Este indicat în tratamentul anumitor afecțiuni ale ochiului: conjunctivita, blefarita, orgelet; Are efect benefic și în tratarea litiazei urinare, a cistitei și a nefritei cronice; Mai este indicată administrarea sa în alergii, edeme, ascită, eczemă, erizipel; Datorită acțiunii antiinflamatorii, se recomandă și în unele afecțiuni reumatismale, gută sau hemoroizi.
Are rol principal în procesele de creștere și de reproducere. Zincul joacă un rol critic în sinteza de acizi nucleici și ADN, care sunt esențiali pentru diviziunea și creșterea celulelor; Are o funcție importantă în procesul vederii, o mare cantitate de zinc găsindu-se în iris și retină. Deși mecanismul nu este complet elucidat, se pare că zincul este implicat în activarea vitaminei A, fiind un factor în vederea de noapte. Deficientul de zinc poate contribui la agravarea unor afecțiuni cronice ale ochilor; Stimulează funcționarea normală a sistemului imunitar, carența de zinc predispunând organismul la infecții; Datorită capacității de oxidare și de reducere a stresului oxidativ, zincul este recomandat în boli cronice cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Pe lângă funcția de sprijinire a sistemului imunitar, zincul mai are capacitatea de a proteja organismul de anumite substanțe toxice la care organismul este expus prin apa de băut și gazele de eșapament. Aceste substanțe pot duce în timp la cancer sau boli cardiovasculare; Deficiența de zinc poate duce la încetinirea procesului de vindecare, alterarea gustului, mirosului și a vederii. În timp, poate duce la încetinirea ritmului creșterii, tulburări mentale, letargii; Mai este utilizat și pentru tratarea altor afecțiuni: diaree, acnee, depresie, în stări de răceala sau de gripă, ulcer sau gingivită.
